De curând a dispărut dintre noi încă o personalitate marcantă , care  , după 1989,  s-a implicat din tot sufletul în renașterea Partidului Național Țărănesc din România.  Un medic fără-de-arginti, un chirurg de mare măiestrie, doctorul Nicolae Lascu s-a  stins cu discreție , intr-un trist anonimat , la vârsta de 88 de ani. Uitat de miile de pacienți cărora le-a redat sănătatea, de foștii colegi de partid împovărati de grijile vieții, întristați și derutati de distrugerea devastatoare a PNȚCD , a fost petrecut pe ultimul drum de cele două fiice și de un mic grup de rude și prieteni.  

Admirând  Flori-din-Grădina-Altora

Grigore Vieru – AFORISME

• Păstrează-ţi genunchii pentru biserică, nu-i apleca oricui.
• Nu câţi străini, ci câtă înstrăinare este în Ţară ne sperie.
• Am aflat târziu că sunt muritor: în ziua când s-a sfârşit mama…
• Să tremure marea putere ce are ieşire la mare, iar la Dumnezeu nu.
• Din vârful Carpaţilor, Dumnezeu nu se vede, dar de acolo se poate crede în el.
• Nu există cea mai frumoasă limbă din lume, după cum nu există cea mai frumoasă naţiune – există numai prielnice sau nefavorabile vecinătăţii.
• Patria este un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă.
• E bine să înveţe un popor de la altul, nu e bine să înveţe un popor pe altul.
• Cât caracter, atâta ţară.
• Trădarea de neam este un curaj, dar unul nemernic.
• Exilul e dulce pentru cine ştie că-l aşteaptă Ţara.
• Meritul nu se înscrie pe steag, meritul poartă steagul.
• Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată.
• Poate că cea mai frumoasă viaţă sămânţa şi-o trăieşte în zborul dintre palma omului şi pământul care aşteaptă.
• Vrednică este bătrâneţea care poate lupta, dar îi este ruşine să învingă pe tineri.
• Sângele nu greşeşte drumul spre inimă: omul să nu greşească drumul spre onoare.

Din volumul Vieru, Grigore, Tratat pentru umanizarea pustiului, Ediţie de Lili Bobu, Botoşani, 2019.

Hoţii astãzi la putere nu constituie o bandã izolabilã de cârdaşi puşi pe jaf. Ei sunt continuatorii tipului comunist de dominaţie care este însãşi expresia politicã a crimei organizate. Dintre toate sistemele totalitare care începând cu cel iacobin, au bântuit Europa, cel mai pernicios este cel comunist care, a dus dictatura partidului unic la paroxism, depãşindu-le pe toate celelalte prin cruzime şi perversitate.