Grigore Vieru – AFORISME

Grigore Vieru – AFORISME

Admirând  Flori-din-Grădina-Altora

Grigore Vieru – AFORISME

  • Păstrează-ţi genunchii pentru biserică, nu-i apleca oricui.
  • Nu câţi străini, ci câtă înstrăinare este în Ţară ne sperie.
  • Am aflat târziu că sunt muritor: în ziua când s-a sfârşit mama…
  • Să tremure marea putere ce are ieşire la mare, iar la Dumnezeu nu.
  • Din vârful Carpaţilor, Dumnezeu nu se vede, dar de acolo se poate crede în el.
  • Nu există cea mai frumoasă limbă din lume, după cum nu există cea mai frumoasă naţiune – există numai prielnice sau nefavorabile vecinătăţii.
  • Patria este un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă.
  • E bine să înveţe un popor de la altul, nu e bine să înveţe un popor pe altul.
  • Cât caracter, atâta ţară.
  • Trădarea de neam este un curaj, dar unul nemernic.
  • Exilul e dulce pentru cine ştie că-l aşteaptă Ţara.
  • Meritul nu se înscrie pe steag, meritul poartă steagul.
  • Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată.
  • Poate că cea mai frumoasă viaţă sămânţa şi-o trăieşte în zborul dintre palma omului şi pământul care aşteaptă.
  • Vrednică este bătrâneţea care poate lupta, dar îi este ruşine să învingă pe tineri.
  • Sângele nu greşeşte drumul spre inimă: omul să nu greşească drumul spre onoare.

Din volumul Vieru, Grigore, Tratat pentru umanizarea pustiului, Ediţie de Lili Bobu, Botoşani, 2019.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *