Limba  Română  apără  Re-UNIREA

Limba Română apără Re-UNIREA

Patru  Momente :

A. Până la 31 August 1989, Limba Română era ostracizată;

în Constituţia   ,,RSS Moldoveneşti ,,  Rusa era limba de Stat.

Româna se scria cu alfabet  rus.

B. Declaraţia de Independenţă din 27 August 1991 a statuat oficial numele firesc, natural, stiinţific : Limba  Română.

C. În Constituţia din 1994  s-a înscris sintagma :  „Limba Moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”.

D. În 5 Decembrie 2013, Curtea Constituţională  hotărăşte:  Declaraţia de Independenţă este textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează asupra Constituţiei: în Basarabia adminisrată  azi ca  ,,R. Moldova”  avem Limba  Română, funcţionând pe baza grafiei latine.  Azi şi Definitiv !

Extrase dinHotărârea Curţii Constituţionale a Moldovei cu privirela „Limba Română”

Art. 86 :  Declaraţia de Independenţă din 27 August 1991, care consacră constituirea noului stat independent Republica Moldova, stabileşte temeliile, principiile şi valorile fundamentale ale organizării statale a R. Moldova.

87.  Şi prin referinţa la Declaraţie din Preambulul Constituţiei, Declaraţia de Independenţă are valoare de text constituţional.

88. Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic primar al Constituţiei. Nici o prevedere a Constituţiei, reflectată în textul Declaraţiei de Independenţă, nu poate încălca limitele (prevederile) Declaraţiei.

89. Fiind actul fondator al statului Republica Moldova, Declaraţia de Independenţă este un document juridic care nu poate fi supus nici unui fel de modificări şi/sau completări.

92. Autorii sesizării Curţii Constituţionale  consideră că sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” poate fi echivalată semantic cu sintagma „limba română”, deoarece numai aceasta din urmă este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific.

94. În opinia scrisă a Preşedintelui  ,,R. Moldova,,  se menţionează că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic.

95. În viziunea Preşedintelui  ,,R. Moldova,,  , naţiunea română este organizată în două state româneşti: România şi ,,R. Moldova,,.

În cazul ,,R. Moldova,,  ,  sunt culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul „existenţei a două naţiuni, a două limbi, a două istorii diferite”.

96. Preşedintele  ,,R. Moldova,,   consideră că … trebuie să se rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului ştiinţific, fără imixtiunea politicului.

97. Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a ,,R. Moldova,,  este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din Constituţie poate fi echivalată semantic cu limba română.

Aprecierea Curţii

    106. Curtea reţine că, potrivit articolului 13 alin. (1) din Constituţie, limba de stat a ,,R. Moldova,,  este „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”.

107. Pe de altă parte, Declaraţia de Independenţă operează cu termenul de „limba română” ca limbă de stat a statului nou-creat ,,R. Moldova,,.

112. Pentru a soluţiona conflictul juridic dintre formularea articolului 13 din Constituţie – „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” – şi formularea din Declaraţia de Independenţă – „limba română”, Curtea se va raporta la ierarhia normelor juridice şi, prin urmare, la relaţia de validitate între ele.

118. Valoarea de principiu a Declaraţiei de Independenţă derivă din consensul popular general care a legitimat-o şi din conţinutul său definitoriu  pentru noul stat,  fiind nucleul blocului de constituţionalitate.

120. Prin… Preambulului Constituţiei, Curtea reţine că Declaraţia de Independenţă a stat la baza adoptării Constituţiei în 1994.

De altfel, toate schimbările politice au fost rezultatul luptei pentru eliberare naţională, pentru libertate, independenţă şi unitate naţională. Elementul-cheie al procesului de emancipare naţională l-a constituit lupta pentru limba română şi pentru alfabetul latin. Redobândirea dreptului la denumirea limbii şi la alfabetul latin şi-a găsit consacrarea în Declaraţia de Independenţă…   

122.   …Atunci când există mai multe interpretări, opţiunea conformă Preambulului şi, implicit, Declaraţiei de Independenţă, prevalează.

123. Prin urmare, nici un act juridic, indiferent de forţa acestuia, inclusiv Legea Fundamentală, nu poate veni în contradicţie cu textul Declaraţiei de Independenţă. …În cazul în care legiuitorul constituant a admis în Legea Fundamentală anumite contradicţii faţă de textul Declaraţiei de Independenţă, textul autentic rămâne a fi cel din Declaraţia de Independenţă : „Limba Română”.

124. … Curtea consideră că prevederea conţinută în Declaraţia de Independenţă referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conţinute în articolul 13 al Constituţiei.

Curtea Constituţională  hotărăşte:

    1. În sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.

    2. În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.

    3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial.

PREŞEDINTELE   CURŢII CONSTITUŢIONALE                           

Alexandru TĂNASE

Nr. 36. Chişinău, 5 decembrie 2013.

Biroul de Presă PCG

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *