Admirând Flori-din-Grădina-Altora – SCRISOARE DIN BASARABIA

Admirând Flori-din-Grădina-Altora – SCRISOARE DIN BASARABIA

_________ Poeme alese __________

SCRISOARE DIN BASARABIA

Cu vorba-mi strâmbă şi pripită

Eu ştiu că te-am rănit spunând

Că mi-ai luat şi grai şi pită

Şi-ai năvălit pe-al meu pământ.

În vremea putredă şi goală

Pe mine, frate, cum să-ţi spun,

Pe mine m-au minţit la şcoală

Că-mi eşti duşman, nu frate bun.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot şi prea târziu,

Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Credeam ca un noroc e plaga,

Un bine graiul cel sluţit.

Citesc azi pe Arghezi, Blaga –

Ce tare, Doamne-am fost minţit !

Cu pocăinţă nesfârşită

Mă rog iubitului Isus

Să-mi ierte vorba rătăcită

Ce despre tine, frate, am spus.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot şi prea târziu,

Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Aflând că frate-mi eşti, odată

Scăpai o lacrimă-n priviri

Ce-a fost pe loc şi arestată

Şi dusă-n ocnă la Sibiri.

Acolo-n friguroasa zare.

Din drobul mut al lacrimii

Ocnaşii scot şi astăzi sare

Şi nu mai dau de fundul ei.

Din Basarabia vă scriu,

Dulci fraţi de dincolo de Prut.

Vă scriu cum pot şi prea târziu,

Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Grigore VIERU

Pentru Rubrica:

Admirând Flori-din-Grădina-Altora                                

1 Decembrie 2019

Admirând  Flori-din-Grădina-Altora

Admirând Flori-din-Grădina-Altora

Sărbătorind 12 ani de la prezenţa Patriarhului Daniel în fruntea B.O.R., Teodor Baconschi identifică bine una din problemele centrale ale ortodoxiei Româneşti: ”… avem interesul naţional de a ne ancora în civilizaţia euro-americană, păstrând totodată ethosul răsăritean pe care l-am moştenit.” ………..

……………………………………………………………….

„ … ne confruntăm şi cu ispita de a nu confunda fidelitatea faţă  de crezul nostru cu demonizarea Occidentului, în numele doctrinei eurasianiste (subl. T. B.), oficios promovată în aria slavă. În vreme ce creştinii occidentali sunt critici doar cu excesele secularismului şi cu ideologia progresismului radical, noi avem de stopat şi derivele culturale care ne-ar slăbi ancorarea în UE şi NATO (pentru care vârfurile generaţiei postcomuniste s-au luptat cu succes). Altfel spus, trebuie să apărăm specificul unui creştinism răsăritean compatabil cu democraţiile euro-americane, fără să alunecăm într-un revizionism postsovietic, instrumentalizat sub o faţadă pravoslavnică (subl. L. P.).

        Socotesc că atât prin formaţia sa intelectuală, cât şi prin viziunea unui patriotism judicios, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel rămâne omul potrivit în această complicată echilibristică regională.

(Din Ziarul Lumina, 29.09.2019, p. 2.)

Pentru conf. Liviu Petrina

Admirând  Flori-din-Grădina-Altora

Admirând Flori-din-Grădina-Altora

Domnul Nicolae Dabija, Membru în Consiliul de Onoare al PCG, a luat un Mare Premiu Internaţional pentru Poezie în Coreea de Sud.

Conferinţa sa, ţinută la Universitatea din Seul, apărută în Revista Literatura şi Arta de la Chişinău (10 Octombrie 2019, p. 1), poartă titlul: Poezia, ca salvatoare a Lumii.

        Cităm începutul:

        ”Numele meu e Nicolae Dabija. Sunt scriitor de limba română din Republica Moldova.

        România şi Republica Moldova, fostă republică sovietică, sunt cele două Corei ale Europei.

        Ca şi Domniile Voastre, la fel am fost divizaţi şi noi de către armatele lui Stalin în anii ’40 ai secolului trecut.

        Am propus grănicerilor din România şi grănicerilor din Republica Moldova ca celora care doresc să treacă frontiera să nu li se solicite vize, ci să li se ceară fiecăruia să spună câte o poezie.

        Sunt convins că acest lucru ar face să ne cunoaştem mai bine, iar graniţele trase prin mijlocul aceleiaşi limbi şi al aceluiaşi popor să cadă cât mai curând.”

………………………………………………………………….

        ”Pentru noi, poeţii din Republica Moldova, Poezia este şi un alt nume al libertăţii.

        Noi am obţinut victoriile noastre – dreptul de a ne vorbi limba, de a ne cunoaşte istoria, de a purta numele nostru – şi cu ajutorul Poeziei.”

Pentru conf. Liviu Petrina

Flori din Grădina – Altora

Flori din Grădina – Altora

Du-te la Oștire, pentru Țară …

O Convorbire
MANIU-ANTONESCU , Snagov , Aprilie 1944

Intr-un caiet-manuscris  Dr. Jovin- Ion Varlam  citesc :

……………………………………………………………………
Antonescu   > Maniu :
,, Știu pentru ce ai venit Dumneata .
Fac imediat ce dorești [desprinderea de Germania] ,
dar numai cu următoarea  condiție : să nu vină Rușii singuri ,
ci cu Englejii și cu Americanii. ,,
Și a continuat :
,,Eu sunt militar și nu mă tem de moarte .
Dacă Rușii vin singuri , eu voi fi spânzurat  primul ,
dar al doilea vei fi Dumneata ! ,,.

Maniu > Antonescu :
,,Deși eu nu sunt decât jurist , nici eu nu mă  tem de moarte.
Apoi, în 1914-1918 am fost și eu pe front.
Apoi , dragă Domnule Antonecu , dacă viața noastră ,
a Dumitale  și a mea , este prețul întoarcerii  la
România a Ardealului de Nord ,
eu accept să fiu spânzurat  împreună  cu Dumneata !,,
………………………………………………………………………………

Pt. Conf. Liviu Petrina
August 2019

Vechi Declaraţii semnificative, valabile şi azi

Vechi Declaraţii semnificative, valabile şi azi

„Am luptat întotdeauna pentru ideea naţională, pentru democraţia curată, pentru constituţionalism nefalsificat, pentru introducerea unei concepţii morale în viaţa de stat, ca şi în cea socială, care să fie realizate printr-o monarhie constituţională, întruchipare a demnităţii naţionale şi a demnităţii sociale.”

Iuliu MANIU

21 Noiembrie 1937 – Bucureşti

LENIN-DUS-DE-SATANA

LENIN-DUS-DE-SATANA

Editorialul Domnului Nicolae Dabija din Revista Literatura şi Arta, Chişinău, Joi, 23 Mai 2019, p. 1 ne aduce o înformaţie ştraşnică: Lenin-dus-de-Satana, cu câteva ore înainte ca Monseniorul Ghika să-l salveze.

Citeste mai mult
Admirând Flori din Grădina altora

Admirând Flori din Grădina altora

Acad. Alexandru Zub publică un EditorialSensul Unirii Principatelor – în              Ziarul Lumina de Duminică (ce poartă data de 27 Ianuarie 2019).

    Distinsul istoric arată că, şi acum 160 de ani, „coeziunea morală era privită ca o chestiune de viaţă de orice spirit lucid, fiindcă viitorul Ţării nu putea fi asigurat decât prin îndrumarea entuziasmului naţional spre o operă colectivă de durată, ceea ce presupunea mobilizarea tuturor resurselor de care dispunea naţiunea. <Deci, cum să vindecăm răul de care suferim?>, se întreba un contemporan. <Dacă el vine din afară, prin Unirea Principatelor. Dacă el vine dinăuntru, prin Unirea Principatelor. Dacă el vine din amândouă aceste părţi, prin Unirea Principatelor>.                                                                                                                    

Citeste mai mult